Azi. Astăzi este ziua în care îmi propun să încep să te uit sau măcar ziua în care încep să notez câte puțin din ce-mi aduci,din ce-mi provoci și ce-mi lași în schimb...
Bineînțeles că te-am căutat din nou azi,altfel nu aș fi putut sta atât de liniștită acum,scriindu-mi postarea de început dintr-un șir fără sfârșit de postări pe care ar trebui să le scriu dacă aș vrea să consemnez zilele în care mă gândesc la tine, semn că nu te-am uitat încă. Pe de altă parte, cum să te uit? Pot cel mult să mă prefac, dar prefăcătoria nu este punctul meu forte. Nu este nici măcar pe gustul meu...
Revin. Te-am căutat și nu a meritat efortul. Nu meriți. Dacă mi-aș fi urmat rațiunea,te-aș fi lăsat în pace. De ce să mă umilesc iar?
Ești bine. Mă bucur și nu mă bucur. Mă bucur pentru că orice om merită să fie bine, să fie fericit și nu mă bucur pentru că...iată; eu sunt nefericită și este parțial vina ta. Împarți vina cu mine (probabil singurul lucru pe care-l mai împărțim) pentru că-s atât de naivă încât am crezut, am pus suflet, am iubit, iubesc, cred în continuare, îmi pasă, încerc și toate acestea sunt inutile ... Îmi pierd timpul, îmi pierd bunăstarea, pierd zâmbete, pierd ocazia să fiu veselă în clipele acestea și îmi pierd mințile .
Pe de altă parte...ești peste tot. Am intrat pe blog, am dat de lista cu 100 de lucruri de făcut înainte să mori, lista pe care o am de la tine, lucruri pe care plănuiam să le facem împreună. Tu ai spus! Tu, din proprie inițiativă! Tot tu erai și atunci când îmi trimiteai mailuri, tot de la tine erau acele SMS-uri pe care-mi mai arunc privirea, tot tu îmi scriai pe facebook, tot tu mă sunai, tot de la tine am melodii ce îmi trezesc nostalgie,tristețe,revoltă,dar pe care nu le pot șterge, tot cu tine am făcut lucruri. Îți amimtesti? Poate că nu, pentru că acum nu pari deloc a fi tu.
Sau poate cel pe care l-am cunoscut face acum aceleași lucruri cu altcineva (lucru de care sunt aproape sigură) sau nu ai fost tu în tot acel timp și abia acum te cunosc cu adevărat. Poate m-ai mințit sau poate ți-ai înghițit cuvintele, însă în niciuna din aceste două situații nu găsesc motivul.
De ce, unde am greșit? :)
