Posibilitati

Vorbeam astazi cu o colega tare draguta careia ii mai povestesc din cand in cand ce mi se intampla si care se mai intereseaza uneori de starea mea.
M-a intrebat ce am mai facut in legatura cu tine... I-am marturisit ca nu am facut si ca n-am de gand sa mai fac nimic, dat fiind ca a trecut mai mult de o luna de cand nu te-am mai deranjat in niciun fel. Vreau sa ma mentin la fel de "tare", cel putin aparent. M-a intrebat de ce nu te sun, indemnandu-ma in acelasi timp sa pun mana pe telefon si sa las orgoliul pentru ca in dragoste nu-i loc de astfel de mandrii stupide. O ascultam si ma vedeam pe mine insami, acum ceva timp.. La fel gandeam. Imi ascultam inima, care ma impingea uneori sa imi calc pe orgoliu, de dragul lucrurilor ce ar fi putut urma. Si am gresit de atatea ori! Prin umilinta pe care mi-am provocat-o, prin mandria si principiile mele calcate uneori in picioare, nu am reusit sa te fac sa stai. Dar macar am incercat. Nu m-as fi iertat niciodata daca nu as fi epuizat toate variantele, daca n-as fi incercat cum pot eu mai bine sa iti arat ce simt si ce vreau, tu fiind singurul barbat spre care erau orientate culmile sentimentelor mele. Tot ce as mai putea face (desi nu este cazul), in ceea ce priveste capitolul "Eu si tu", este sa te pun intr-o zi in fata faptului implinit si sa-ti apar pe neasteptate in fata ochilor. Ce ai face? Ti-ai intoarce privirea sau m-ai privi in ochi? :)